Ta da ra dara ta da Denisa-Denisa

Chiar acum jumătate de oră mă urcam în autobuz cu scopul, mai mult sau mai puţin clar, de a ajunge acasă. În autobuzele ăstea se diferenţiază trei tipuri de muzică: Kiss FM, muzică populară şi, bineînţeles, manele. Dintre acestea, două predomină (vă las să ghiciţi care).
Abia mă aşez pe scaun şi începe, pe un ritm foarte vesel, minunea: "Ta da ta dara ta ta ta da dara dara Denisa-Denisa..." şi dintr-o dată "PENTRU CEI CU DURERE-N SUFLEEEET!!" ...Acum, poate sunt eu grea de cap şi această manea e o metaforă ce ironizează fin ipocrizia, dar ... de ce ar asculta "cei cu durere-n suflet" o manea cu ritm de dansat pe masă?
Departe de a-mi "alina suferinţa" sau de a îmi provoca repulsie, maneaua asta m-a amuzat, ceea ce, pe cale de consecinţă logică, m-a înveselit. (Şi, nu e nevoie să o ascund, asta mă îngrijorează foarte tare.) E posibil să devin imună? Eh...noi să fim sănătoşi şi până la următorul post (dar şi după el...) be awesome like a suit!<3