luni, 30 iulie 2012

Flee şi Tom Cruise

Acum două zile n-aveam de lucru şi am deschis Movie Maker (pe care abia dacă ştiu să-l folosesc) şi am făcut asta:
I pretty much like it, deşi, cu siguranţă, nu e prea complex, dar, dintr-un motiv oarecare, sunt mândră de el.
Probabil oamenii care au mai trecut pe aici ştiu că Flee sau Sakie Chizuru e fata care se ocupă de bannerele mele.

sâmbătă, 21 iulie 2012

Şoareci...

No problem. 

Not a big deal.
Not that bad. 
It's okay. :-j
Chiar şi asta pot suporta, dar NU ŞOARECI! *nici măcar nu o să pun o poză* Mi-e frică de şoareci, oameni buni! Pur şi simplu mi-e frică: şoareci, şobolani şi alte creaturi asemănătoare. Şi acum...am unul în bucătărie. M-am baricadat în cameră şi sunt idioţi care-mi spun tâmpenii gen "el e mai speriat ca tine". NU-MI PASĂ CÂT E DE SPERIAT! Nu mă ajută să fiu mai puţin speriată. That's it.

Flee, Chelet, Chelet, Flee...

Aseară a avut loc "premiera" noii mele povestioare, "Hey, I just met Chelet!".
Pentru cei care nu ştiu, nu e neapărat o "continuare" la "Fraţii Buzeşti şi Ordinul Femeilor de Serviciu", dar probabil am făcut şi o să fac referiri, deci e bine să clarific câteva lucruri.
În primul rând, cred că toată lumea îl cunoaşte pe TreiSteluţeColorate, a devenit chiar o marcă a acestui blog, dar, just in case, în poveste apare aşa:
 Putea simţi plictiseala în aer. Poate era din cauza lipsei lui TreiSteluţeColorate.
E un personaj din "Fraţii Buzeşti şi Ordinul Femeilor de Serviciu" care a murit după cutremurul cauzat de vraja Ordinului. Era colegul de bancă al eroinei noastre, ăsta e motivul pentru care, aparent, ea îi simte lipsa.
-Da, fată, Chelet a venit să investigheze.
-Chelet e detectiv?
-Acum e.
-Nu era elev aici?
-A absolvit în vacanţă; era prea deştept şi i-au spus că nu mai au ce să-l înveţe. Acum lucrează ca detectiv.
 Chelet e un personaj din acelaşi text pe care am avut impresia că l-am exploatat prea puţin, pentru că, în definitiv, el e foarte cool, aşa că l-am făcut personaj principal aici.
De fapt, el este un schelet artificial animat de unul din farmecele deja celebrului Ordin, care şi-a dobândit numele de "Chelet" dintr-o greşeală de tastare a lui Robert Lool.
Tanti Vasilica se uită neîncrezătoare la „eroul” care stătea întins pe podea, cu mâinile şi picioarele legate chinuindu-se să îşi încarce noile poze cu scheletul artificial pe care reuşise să-l tăguiască sub numele de „Chelet” pentru că nu mai nimerea „s”-ul.
See? It's right here.
 Cam atât cu lămuririle.
Acum, vreau să-i mulţumesc lui Flee (Sakie Chizuru) pentru banner şi să o asigur că reacţia ei când i-am cerut să-mi facă banner-ul a fost cu atât mai adorabilă cu cât a venit în întâmpinarea personajului ei din "Fraţii Buzeşti şi Ordinul Femeilor de Serviciu" care va apărea şi în "Hey, I just met Chelet!" cât de curând.
Acum, nu vreau să vă scutesc de plăcerea de a vedea reacţia ei so...
5:06:47 PM  
Eu: auzi, am şi eu nevoie de ajutor
5:06:50 PM  
El Diablo: ?
5:06:56 PM  
El Diablo: dap?
5:06:58 PM  
Eu: vreau să-mi faci un banner cu chelet
5:07:05 PM  
Eu: pentru povestioara nouă
5:07:06 PM  
Eu: CHELET:x:xx
5:07:10 PM  
Eu: =))
5:07:13 PM  
El Diablo: ai vreo poză?
Îmi apărea ID-ul, aşa că l-am înlocuit cu "eu" (deşi nu ştiu de ce am făcut asta, cred că oricine poate să facă rost de ID-ul meu foarte uşor).
Okay, ultimul punct al acestui post, vreau să-i urez la mulţi ani lui Flee şi aici pentru că azi e ziua ei şi pentru că nu-mi răspunde la telefon, so happy birthday!!>:D<

marți, 17 iulie 2012

Eating like a pig

A mai observat cineva că până nu ţi-o întinzi pe toată faţa, lubeniţa n-are niciun gust?
Eu mi-am amintit de asta acum câteva minute când a venit tata acasă cu un pepene verde de mărimea unui zepelin fără să se gândească la faptul că noi suntem numai patru. În principiu, dacă începi o lubeniţă o termini atunci. Mama face mereu eforturi disperate să n-o arunce, s-o ţină în frigider până o mănâncă cineva. Hopeless. Nici naiba nu se mai atinge de chestia aia. Dacă nu e proaspătă nu se mănâncă.
Tata are o problemă în a reţine lucruri de genul ăsta, aşa că de fiecare dată când se duce în piaţă, alege ce vede mai mare doar ca să avem ce arunca.
Ideea e că regula înfulecatului ca un porc se aplică, în general, mâncării, nu numai în cazul lubeniţei.
Mereu mi s-a părut stupid să tai pizza şi s-o mănânci cu furculiţa. Pentru Dumnezeu, mănânc-o odată! Dacă voiai să mănânci ca o lady trebuia să comanzi piept de pui.
That's it. Wait. Am vrut mereu să folosesc liniuţa asta.
Edit: Tocmai am văzut asta:

Nu mai mănânc niciodată mere.

Future project

Okaaay, lume! Ieri am postat ultimul capitol din "Fraţii Buzeşti şi Ordinul Femeilor de Serviciu" şi nu am de gând să vă mulţumesc tuturor pentru că aţi citit. I know, rude, I can live with that. Dacă aţi citit tot, înseamnă că v-a făcut plăcere, nu vă mulţumesc pentru asta.
M-am gândit, şi m-am gândit, şi atât pentru că mai mult nu pot gândi, şi a venit şi Lucia să-ntrebe dacă e o continuare, aşa că eu am în cap un viitor proiect la care, în prezent, mă refer ca la "chestiuţa pentru care nu am găsit un nume".
În orice caz, o să fie personaje pe care le ştiţi (Chelet, Nazi, Flee, poate chiar mai multe), dar o să aduc şi personaje noi.
Nu am ce să vă spun despre acţiune pentru că nu ştiu nici eu ce o să se întâmple. Anyway,
no

Sooo...that's it. :3

miercuri, 11 iulie 2012

Doctor Who


Okaaay, poate că nu aţi observat timbrul lipit chiar lângă posturi, pe care scrie "I believe in The Doctor" şi pe care apare o parte dintr-un TARDIS, deci ideea postului ăstuia e că eu sunt fan Doctor Who.
Pentru cei care şi-au pierdut vieţile fără să-l vadă sau pentru nenorocoşii care nu au auzit de serialul ăsta (deşi are în total 32 de sezoane şi producţia a început din 1963 *okay, nu sunt sigură legat de an, aşa că tre' să verific cu Wikipedia, wait a minute*, yap, e corect), ei, bine, acţiunea se învârte în jurul extraterestrului ăstuia de pe o planetă dispărută numită Gallifrey care călătoreşte prin timp şi spaţiu într-o cabină de poliţie albastră, mereu însoţit de câte un pământean (de obicei, o tipă hot). He's what it's called a "Time Lord", the last one because his planet has been distroyed in a Time War.
Okay, ca să nu se sperie nimeni, vorbeam de cele 32 de sezoane. Adevărul e că serialul ăsta poate fi divizat în două părţi. Producţia, aşa cum am spus, a început în 1936, dar, la un moment dat *nu ştiu anul exact, dar cred că pe la sfârşitul anilor '80* s-a oprit, fiind reluată undeva după 2000. De atunci au trecut şase sezoane (nu ştiu dacă s-a lansat sau nu al şaptelea sezon pentru că, sincer vorbind, nu m-am uitat decât la primele 4 care erau cu David Tennant -tipul din imaginea de la începutul postului- şi la ceva din sezonul 5), aşadar practic, când spui "Doctor Who" oamenii care ştiu despre ce e vorba tind să se gândească la episoadele "noi", adică ultimele sezoane. Totuşi, mai sunt 26 de sezoane, serialul "clasic" pe care încă nu l-am văzut. Poate unii se întreabă cum se poate ca un singur actor să joace atât de multe sezoane la rând, poate alţii se gândesc la "Tânăr şi Neliniştit" şi atunci nu-şi mai pun asemenea întrebări, totuşi personajul ăsta al cărui nume nu se cunoaşte, dar îşi spune "The Doctor", are încă un lucru specific: regenerarea. Atunci când ar trebui să moară, se regenerează, ceea ce înseamnă că îşi schimbă înfăţişarea şi caracteristicile, deci că e, de fapt, o altă persoană, dar îşi păstrează amintirile, aşa că actorii care joacă rolul principal se tot schimbă.
Mie cel mai mult mi-a plăcut David Tennant, the Tenth Doctor. Sunt trei Doctori în ultimele sezoane: Cristopher Eccleston, David Tennant şi Matt Smith, cel care joacă în prezent. În total însă, sunt 11. De aceea, majoritatea ne referim la ei cu denumirile de "Ninth", "Tenth" and "Eleventh".
Okay, acum ar trebui să vorbesc mai mult despre TARDIS. Nu ştiu dacă-şi aminteşte cineva, dar acum ceva timp am scris postul ăsta, în care descriu casa visurilor mele, la final, băgând pe toată lumea în ceaţă, cu o cameră care arată ca interiorul unui TARDIS. M-am gândit încă de atunci că trebuie să scriu un post în care să lămuresc lucrurile, dar mi-a fost prea lene pentru că ştiam cât de mult o să ajung să vorbesc pe subiectul ăsta, aşa că am tot amânat-o iar şi iar, aşa cum fac cu multe alte subiecte. Okay, TARDIS-ul pare micuţ şi înghesuit, dar atunci când intri, arată aşa:

Well, aşa arăta în sezoanele pe care le-am văzut eu. Am înţeles că acum ar avea alt design, lucru care mă deprimă.
De obicei, când cineva intră în TARDIS are o replică celebră care a consacrat serialul în aceeaşi măsură în care a fost consacrat de clasicele "Allons-y!", "Fantastic!" şi "Geronimo!". Replica asta e...
"It's bigger on the Inside!" De precizat că sunt la fel de nerăbdătoare să spun asta pe cât sunt să-mi primesc scrisoarea de la Hogwarts.<3
Ar mai fi de vorbit despre Sonic Screwdriver, dar postul ăsta e deja prea lung, aşa că o să închei drăguţ şi rapid: